Intrebări frecvente

Problemele sau neregulile din domeniul apărării împotriva incendiilor pot fi sesizate instituţiei primarului competentă pentru teritoriul unde se semnalează aspectul respectiv (temei legal art. 14 lit. p) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor republicată) sau inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă competente (temei legal art. 11 lit. v) din H.G. nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste).
Pentru încălcări ale legislaţiei în domeniul disciplinei în construcţii, cu excepţia restricţionării căilor de acces pentru autospecialele de pompieri, puteţi să vă adresaţi poliţiei locale din localitatea unde aţi constatat încălcarea (temei legal Legea nr. 155/2010, Legea poliţiei locale, republicată, cu modificări şi completări).
    • ofiţerii care au ocupat posturi de conducere în comenzile de unităţi şi de conducere şi execuţie în inspecţiile de prevenire;
    • ofiţerii care au ocupat posturi de execuţie în centrele operaţionale şi în subunităţile de intervenţie;
    • ofiţerii care au ocupat posturi de execuţie în compartimentele de logistică;
    • subofiţerii care au ocupat posturi în inspecţiile de prevenire;
    • subofiţerii care au ocupat posturi în centrele operaţionale şi subunităţile de intervenţie;
    • subofiţerii care au ocupat posturi în centrele operaţionale şi subunităţile de intervenţie.
    • a îndeplinit o perioadă de minimum 10 ani atribuţii privind apărarea împotriva incendiilor şi căruia i-au încetat raporturile de serviciu, la cerere sau din motive care nu îi sunt imputabile acestuia;
    • brevetul de pompier specialist se eliberează, la cererea solicitanţilor, de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, pe baza verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege şi a interviului susţinut în faţa comisiei de evaluare constituite în acest sens;
    • solicitantul depune la Direcţia Resurse Umane a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă un dosar cuprinzând următoarele documente:
    • cerere scrisă adresată inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, conform modelului prevăzut în anexa nr.1 la OMAI nr. 164/2007, publicat în M.Of. nr. 167/2007;
    • memoriu de activitate, avizat de comandantul unităţii unde şi-a desfăşurat activitatea;
    • susţinerea unui interviu, pe baza unei tematici şi bibliografii, pe categorii de personal şi drepturi conferite.
Categoriile de construcții și amenajări care se supun avizării și/sau autorizării din punct de vedere al securității la incendiu sunt reglementate prin dispozițiile H.G.R. nr.571/2016. Este necesar ca solicitanții să contacteze inspectoratul pentru situații de urgență județean, în a cărui zonă de competență este amplasată construcția și să prezinte acestora documente relevante cum ar fi: certificatul de urbanism, documentația tehnică, după caz.
Categoriile de construcţii la care se realizează adăposturi de protecţie civilă, respectiv se amenajează puncte de comandă de protecţie civilă sunt reglementate prin dispoziţiile H.G. nr. 862/2016. Este necesar ca solicitanţii să contacteze inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean în a cărui zonă de competenţă este amplasată construcţia şi să prezinte acestora documente relevante cum ar fi: certificatul de urbanism, documentaţia tehnică, după caz.
Documentele necesare obţinerii avizelor şi/sau autorizaţiilor sunt prevăzute în Normele metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă, aprobate cu O.M.A.I. nr.129/2016. Pentru detalii, solicitanţii trebuie să contacteze inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean , în a cărui zonă de competenţă este amplasată construcţia pentru care se solicită avizul şi/sau autorizaţia.
Lista website-urilor inspectoratelor subordonate IGSU este disponibilă în paginahttps://www.igsu.ro/InformatiiGenerale/UnitatiSubordonate
Potrivit prevederilor anexei nr.6 la Normele generale de apărare împotriva incendiilor, aprobat prin OMAI nr.163/2007, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile Anexei nr. 5 la Normele de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţilor din domeniul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, indicativ NP-073-2002, aprobate cu Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr.1992/2002, pentru fiecare nivel/apartament al clădirilor de locuit este prevăzut un stingător de incendiu cu performanţa de stingere echivalentă cu focarele 21A şi 113B, conform standardului de referinţă SR EN 3-7. Totodată, conform prevederilor art.119 din Normele generale de apărare împotriva incendiilor, pentru asigurarea intervenţiei în caz de incendiu se recomandă amplasarea în bucătării a unui stingător sau a unei pături antifoc.
Potrivit prevederilor art.4.2.3 paragraful 2 din Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor P118-99, „În subsolul sau demisolul clădirilor de locuit se pot realiza boxe gospodăreşti, cu condiţia utilizării acestora numai pentru materialele şi substanţele admise (fără risc mare de incendiu) şi asigurării măsurilor de protecţie corespunzătoare”.
În conformitate cu prevederile art.107 lit. b) din Normele generale de apărare împotriva incendiilor, aprobate prin O.M.A.I. nr.163/2007, pentru asigurarea condiţiilor de evacuare şi salvare a utilizatorilor în siguranţă în caz de incendiu, căile de evacuare se păstrează libere şi în stare de utilizare la parametrii la care au fost proiectate şi realizate. Totodată, se interzice blocarea căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie cu materiale care reduc lăţimea şi înălţimea liberă de circulaţie stabilită, conform prevederilor art.110 alin. (1), Normele generale de apărare împotriva incendiilor, aprobate prin O.M.A.I. nr. 163/2007. Prin urmare, nu se permite depozitarea pe căile de evacuare a obiectelor care diminuează gabaritul acestor sau care pot afecta evacuarea (de exemplu: biciclete, cărucioare, mobilă, frigidere, ghivece de flori etc.)
Potrivit prevederilor art.110 alin. (1), Normele generale de apărare împotriva incendiilor, aprobate prin O.M.A.I. nr. 163/2007, se interzice blocarea căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie cu materiale care reduc lăţimea şi înălţimea liberă de circulaţie stabilită. Potrivit prevederilor art 110 alin. (2), „În casele scărilor, pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor se interzice amenajarea boxelor ori locurilor de lucru, depozitarea materialelor, mobilierului sau obiectelor, ..., care ar putea împiedica evacuarea persoanelor şi bunurilor, precum şi accesul personalului de intervenţie.”
Măsurile de prevenire şi modul de comportare ce trebuie adoptat în cazul izbucnirii unui incendiu în blocurile de locuinţe pot fi consultate în „Ghidul practic de prevenire a incendiilor în apartamente”, postat în această pagină (clic aici!).
Categoriile de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării din punct de vedere al securităţii la incendiu sunt reglementate prin dispoziţiile H.G.R. nr.1739/2006, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr.19/2014. Este necesar ca solicitanţii să contacteze inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean, în a cărui zonă de competenţă este amplasată construcţia şi să prezinte acestora documente relevante cum ar fi: certificatul de urbanism, documentaţia tehnică, după caz.
Documentele necesare obţinerii avizelor şi/sau autorizaţiilor sunt prevăzute în Normele metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă, aprobate cu O.M.A.I. nr.3/2011. Pentru detalii, solicitanţii trebuie să contacteze inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean, în a cărui zonă de competenţă este amplasată construcţia pentru care se solicită avizul şi/sau autorizaţia.
Condiţiile de autorizare sunt stabilite în Metodologia de autorizare a persoanelor care efectuează lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor, aprobată cu O.M.A.I. nr.87/2010, modificat şi completat cu O.M.A.I. nr.112/2014.
Cererea de autorizare, împreună cu celelalte documente necesare întocmirii dosarului de autorizare, se pot depune personal, prin poştă sau curier, la Centrul Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă, cu sediul în Bucureşti, B-dul Ferdinand I, nr. 139, sector 2, telefon/fax:021/2521264.
Achitarea contravalorii prestărilor de servicii privind analizarea cererii şi a documentaţiei aferente depuse în vederea autorizării se va efectua după încheierea unui contract între solicitant şi Centrul Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă, în cuprinsul căruia sunt menţionate informaţiile necesare.
Trebuie depus câte un dosar, pentru fiecare domeniu de autorizare, şi se plăteşte câte o taxă pentru fiecare solicitare în parte.
Lista furnizorilor de formare profesională în ocupaţiile specifice, prevăzute la anexa nr.3 la OMAI nr.87/2010, este publicată în Registrul Naţional al Furnizorilor de Formare Profesionala a Adulţilor, document ce poate fi consultat pe website-ul www.anc.edu.ro sau accesând această pagină (clic aici!).
La nivelul Inspectoratului se desfășoară programul de voluntariat, ”Salvator din Pasiune”. Activitățile de voluntariat sunt determinate de implicarea activă a voluntarului în viața comunității și constau în participarea efectivă la acțiunile de răspuns operativ generate de manifestarea situațiilor de urgență (incendii, inundații, dezastre naturale, epidemii, etc.), însușirea și punerea în aplicare a noțiunilor de bază în acordarea primului ajutor calificat, implicarea în acțiunile de ajutor umanitar precum și în cele de popularizare în rândul cetățenilor a măsurilor preventive. Înscrierea în programul "Salvator din Pasiune", program care se derulează la nivel național, se face prin depunerea dosarului la sediul Inspectoratului pentru Situații de Urgență al județului unde vreți să desfășurați activitatea de voluntariat. Perioada de înscriere și depunere a dosarelor este diferită pentru fiecare Inspectorat pentru Situații de Urgență, în funcție de numărul de candidați. Pentru a afla perioadele de înscriere, sunați la sediul inspectoratului sau verificați pe site-ul oficial al acestuia. Condițiile necesare înscrierii sunt: Vârsta cuprinsă între 16 și 65 de ani; Apt din punct de vedere medical; Să nu fi fost condamnat pentru săvârșirea de infracțiuni cu intenție; Să nu fi pierdut anterior calitatea de voluntar în cadrul serviciilor Inspectoratelor pentru Situații de Urgență. Documentele necesare dosarului sunt următoarele: cererea de înscriere, certificatul de cazier judiciar (pentru persoanele care au vârsta de peste 18 ani), copie a actului de identitate, avizul psihologic (nu adeverință) care va conține din partea psihologului clinician un profil psihologic cu recomandări la finalul evaluării sau din partea psihologului cu competență în apărare, ordine publică și siguranță națională cu precizarea apt sau inapt pentru activitățile în cadrul unui serviciu de urgență, actul doveditor al ultimelor studii absolvite sau în curs de desfășurare, adeverință medicală din care să reiasă, cumulativ, cel puțin două din următoarele criterii „nu se află în evidență cu boli cronice”, „apt pentru efort fizic de nivel mediu” și „clinic sănătos” acordul părinților/tutorelui legal, pentru persoanele care au vârsta sub 18 ani. Informații suplimentare puteți obține prin consultarea OIG nr. 211/IG din 06.05.2016 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind organizarea și desfășurarea activității de voluntariat în cadrul Inspectoratelor pentru Situații de Urgență Județene/București-Ilfov, postat pe site-ul www.igsu.ro - "Salvator din Pasiune" sau http://www.igsu.ro/anunturi/Activitatea_voluntariat_in_cadrul_ISU.pdf.
Avizarea sectorului de competenţă pentru un serviciu privat pentru situaţii de urgenţă, activitate stabilită conform art.32 alin.(1) din Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi completările ulterioare, se face de către inspectoratul pentru situaţii de urgenţă în a cărui zonă de competenţă urmează să îşi desfăşoare activitatea serviciul respectiv. Astfel, avizarea sectorului de competenţă pentru un punct de lucru situat în judeţul B este de competenţa inspectoratului pentru situaţii de urgenţă al judeţului B, căruia solicitantul i se adresează şi în scopul clarificării unor eventuale aspecte sau obţinerii informaţiilor privind documentele ce trebuie depuse la dosarul de solicitare a eliberării avizului pentru sector de competenţă. In această situaţie, la emiterea avizului pentru sector de competenţă, judeţul B va colabora cu judeţul A în vederea obţinerii informaţiilor privind avizul de înfiinţare, organigrama cu structura şi dotarea existentă la nivelul serviciului. Totodată, la eliberarea avizului pentru sector de competenţă, judeţul B va informa judeţul A în vederea actualizării evidenţelor specifice.
Pentru personalul din cadrul serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă: Potrivit art.2 din Legea nr.307/2006, cu modificările şi completările ulterioare, apărarea împotriva incendiilor constituie o activitate de interes public, naţional, cu caracter permanent, la care sunt obligate să participe, în condiţiile prezentei legi, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi toate persoanele fizice şi juridice aflate pe teritoriul României, prin urmare, prevederile sale nu se aplică doar personalului „militarizat”.În ceea ce priveşte acordarea, prin asimilare, a sporurilor de pericol prevăzute pentru serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă, vă comunicăm faptul că art.38 alin.(1) din Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi completările ulterioare, se referă la încadrarea în condiţiile de muncă a personalului angajat al serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă şi nu la condiţiile de salarizare a personalului. Potrivit art.2 alin. (1) lit. a), art.8 şi art.9 din H.G.R. nr.246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, cu modificările şi completările ulterioare, „angajatorul solicită Inspectoratului Teritorial de Muncă reînnoirea avizului de încadrare a locului de muncă în condiţii deosebite, nominalizează salariaţii care îşi desfăşoară activitatea în locurile de muncă în condiţii deosebite şi stabileşte prin decizie perioadele în care un salariat lucrează permanent în locuri de muncă în condiţii deosebite”. De asemenea, în conformitate cu prevederile art.6 alin. (1) şi (6) din Legea nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, gestiunea sistemului de salarizare a personalului din instituţiile şi autorităţile publice se asigură de fiecare ordonator principal de credite căruia îi revine obligaţia să stabilească salariile de bază, soldele funcţiilor de bază/salariile funcţiilor de bază, indemnizaţiile lunare de încadrare, sporurile, alte drepturi salariale în bani şi în natură, stabilite potrivit legii, să asigure promovarea personalului în funcţii, grade şi trepte profesionale şi avansarea în gradaţii, în condiţiile legii, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinaţie în bugetul propriu. Totodată, potrivit art.30 alin.(1) din actul normativ mai sus menţionat ,,soluţionarea contestaţiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază individuale, a sporurilor, a premiilor şi a altor drepturi care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi este de competenţa ordonatorilor de credite”. Pentru personalul din cadrul serviciilor private pentru situaţii de urgenţă: Potrivit art.38 alin. (1) din Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, personalul angajat al serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă se încadrează în condiţii de muncă similare personalului serviciilor de urgenţă profesioniste. În ceea ce priveşte condiţiile de muncă ale personalului serviciilor de urgenţă profesioniste, acestea sunt reglementate în HGR nr. 1294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi completările ulterioare. De exemplu, printre locurile de muncă şi activităţile în condiţii speciale (stipulate la cap. II din Anexa nr. 2 a hotărârii de guvern) se numără inclusiv ”activităţile de intervenţie la stingerea incendiilor, la acţiuni de salvare, evacuare şi protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor aflate în pericol, de limitare şi înlăturare a urmărilor accidentelor, catastrofelor şi calamităţilor naturale, precum şi la activităţi de urgenţă medicală şi de protecţie civilă”. Pe cale de consecinţă, opinăm că locurile de muncă ale personalului angajat al serviciului de urgenţă privat pot fi încadrate, de exemplu, în categoria locurilor de muncă şi activităţile cu condiţii speciale, dacă personalul desfăşoară activităţile precizate anterior.
Şomerii, absolvenţii, refugiaţii, străinii care au lucrat în România, persoanele care nu au putut ocupa un loc de muncă după repatriere sau detenţie, precum şi persoanele care desfăşoară activităţi în mediul rural şi nu realizează venituri lunare sau realizează venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţã în vigoare şi care sunt înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncã beneficiază, în mod gratuit, de servicii de formare profesionalã. Serviciile de formare profesionalã se asigurã, gratuit, la cererea persoanelor angajate, cu acordul angajatorului, sau la cererea angajatorului, şi pentru persoanele aflate în următoarele situaţii: a) au reluat activitatea ca urmare a încetării concediului pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap; b) au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar; c) au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacităţii de muncã după pensionarea pentru invaliditate. Prevederile de mai sus se aplicã în cazul în care cererea este formulatã în termen de 12 luni de la data reluării activităţii persoanelor, o singurã datã pentru fiecare situaţie. Persoanele aflate în detenţie care mai au de executat cel mult 9 luni până la ultima zi de executare a pedepsei pot urma un program de formare profesionalã organizat de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncã judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cheltuielile necesare pregătirii profesionale fiind suportate din bugetul asigurărilor pentru şomaj.
Programele de formare profesionalã asigura, conform legii, iniţierea, calificarea, recalificarea, perfecţionarea si specializarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă. Formele prin care se realizează formarea profesionalã a persoanelor în căutarea unui loc de muncă sunt: cursuri, stagii de practică şi specializare, precum şi alte forme, în condiţiile legii.
Centrul Naţional de Perfecţionare a Pregătirii pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă-Ciolpani, unitate subordonată a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, organizează şi desfăşoară cursuri de formare profesională în ocupaţiile „inspector de protecţie civilă” şi „şef serviciu voluntar/privat pentru situaţii de urgenţă”, fără taxă de participare, pentru personalul de specialitate din instituţii publice, operatori economici cu capital majoritar de stat, servicii publice deconcentrate, regii autonome şi companii naţionale şi operatori economici cu capital privat identificaţi cu factor de risc conform H.G. nr.642/2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice.
Obligativitatea operatorilor economici şi a consiliilor locale de a încadra cadru tehnic cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor este stabilită potrivit prevederilor Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr.106/2007 pentru aprobarea Criteriilor de stabilire a consiliilor locale şi operatorilor economici care au obligaţia de a angaja cel puţin un cadru tehnic sau personal de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor.
În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi completările ulterioare, „persoanele fizice şi juridice sunt obligate să respecte reglementările tehnice şi dispoziţiile de apărare împotriva incendiilor şi să nu primejduiască, prin deciziile şi faptele lor, viaţa, bunurile şi mediul”. Planurile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu sunt elemente componente ale planurilor de protecţie împotriva incendiilor şi fac parte din categoria documentelor şi evidenţelor specifice apărării împotriva incendiilor aprobate de către conducătorul instituţiei, potrivit prevederilor art.19 din Legea nr.307/2006, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 18, lit.k) din Normele generale de apărare împotriva incendiilor aprobate prin O.M.A.I. nr.163/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Neafişarea şi neactualizarea planurilor de evacuare în caz de incendiu constituie o neregulă de ordin organizatoric privind apărarea împotriva incendiilor şi se sancţionează contravenţional, în conformitate cu prevederile art. 1, punctul (3) lit.q) din H.G.R. nr.537/2007 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor.
Potrivit prevederilor art.7, alin.(1) din Legea nr. 307/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în caz de incendiu, orice persoană trebuie să acorde ajutor, când şi cât este raţional posibil, semenilor aflaţi în pericol sau în dificultate, din proprie iniţiativă, la solicitarea victimei, precum şi a personalului serviciilor de urgenţă care asigură intervenţia în această situaţie. Astfel, potrivit prevederilor art.25, lit. c) şi art.26 din O.M.A.I. nr.163/2007, cu modificările şi completările ulterioare, organizarea intervenţiei de stingere a incendiilor la locul de muncă cuprinde stabilirea componenţei echipelor care trebuie să asigure salvarea şi evacuarea persoanelor, iar una dintre operaţiunile specifice intervenţiei la locul de muncă presupune salvarea acestora conform planurilor stabilite. În concluzie, în cazul producerii unui incendiu la o unitate de învăţământ, până la sosirea forţelor specializate ale serviciilor de urgenţă profesioniste, obligativitatea salvării şi evacuării elevilor cu dizabilităţi revine personalului nominalizat să îndeplinească aceste atribuţii în organizarea intervenţiei la locul de muncă.
Periodicitatea instructajului periodic al salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă este reglementată de Ordinul ministrului afacerilor interne nr.712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor si instruirea in domeniul protecţiei civile şi se execută astfel: a) conform art.26, pentru categoriile de personal prevăzute în cuprinsul acestui articol, cu specificaţia că prima categorie se referă strict la angajaţii cu funcţii de execuţie sau operative care sprijină serviciile de urgenţă, prevăzuţi în documentele de apărare şi intervenţie în situaţii de urgenţă; b) conform art.22 şi art.25, pentru personalul propriu operatorului economic care îşi desfăşoară activitatea în spaţiile deţinute de către acesta, necuprins în categoriile de la art.26; c) conform art.61, alin.(1) şi (2), pentru personalul operatorului economic care îşi desfăşoară activitatea în spaţii pe care le deţine în indiviziune sau le utilizează în comun şi nu face obiectul art.26.
Condiţiile pentru autorizarea persoanelor fizice şi juridice în domeniul identificării, evaluării şi controlul riscurilor de incendiu sunt prevăzute în Metodologia privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu aprobată prin Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr.210/21.05.2007, cu modificările şi completările ulterioare, act normativ ce poate fi studiat în pagina Legislaţie (clic aici!).
Campaniile naţionale de informare preventivă iniţiate şi derulate de IGSU în scopul informării cetăţenilor asupra riscurilor la care sunt expuşi, precum şi asupra regulilor ce trebuie respectate în cazul producerii unei situaţii de urgenţă sunt: FOC – ,,Flăcările Omoară Copii”, RISC – ,,Renunţă! Improvizaţiile Sunt Catastrofale” (proiectul 1) şi ,,Siguranţa nu e un joc de noroc!”(proiectul 2), ,,Nu tremur la cutremur!”.
Materialele de informare preventivă sunt postate şi pot fi descărcate de pe site-urile dedicate fiecărei campanii, respectiv www.f-o-c.ro, www.risc.info.ro, www.nutremurlacutremur.ro, precum şi de pe site-ul de distribuţie conţinut video - Youtube la contul: informare preventivă.
Materialele informativ-educative pot fi utilizate fără a se aduce modificări asupra conţinutului şi formei acestora.
Seveso este numele unei localităţi din Italia, situată la nord de Milano, unde, pe data de 10 iulie 1976, a avut loc un accident chimic la o fabrica de pesticide. Accidentul a produs eliberarea în atmosferă a circa 6 tone substanţe toxice, cu grave consecinţe asupra mediului şi sănătăţii oamenilor. Acest accident a fost un semnal de alarmă care a determinat Comunitatea Europeană să ia măsurile necesare pentru prevenirea situaţiilor similare.
Directiva Consiliului nr. 82/501/CEE privind hazardele de accidente majore la anumite activităţi industriale Seveso I (O.J. Nr. L 230 din 05.08.1982); Directiva nr. 96/82/CE privind controlul accidentelor majore produse de substanţe periculoase Seveso II (OJ Nr. L 10 din 1401.1997), amendată prin Directiva nr. 105/2003/EC (OJ din 31.12.2003); Directiva 2012/18/UE (Seveso III) privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanţe periculoase, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE.
HGR nr.804 din 25 iulie 2007 privind controlul pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, modificată şi completată prin HGR nr.79 din 11 februarie 2009 şi HGR nr. 1033 din 11 decembrie 2013; Legea nr.92 din 18 martie 2003 pentru aderarea României la Convenţia privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale, adoptată la Helsinki la 17 martie 1992; Ordinul nr.1084 din 22 decembrie 2003 privind aprobarea procedurilor de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi, respectiv, a accidentelor majore produse; Ordinul nr.142 din 25 februarie 2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activităţile care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase; Ordinul nr.251 din 26 martie 2005 pentru organizarea şi funcţionarea secretariatelor de risc privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul nr.647 din 16 mai 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase; Ordinul M.M.G.A. nr.1299 din 23 decembrie 2005 privind aprobarea Procedurii de inspecţie pentru obiectivele care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase; Ordinul comun M.M.G.A/M.A.I. nr.520/1318 din 29 mai 2006 privind aprobarea Procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase.
Nivel naţional: MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE prin: Secretariatul de Risc Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Garda Naţională de Mediu MINISTERUL AFACERILOR INTERNE prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Nivel judeţean Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă Agenţiile judeţene pentru Protecţia Mediului Comisariatele judeţene ale Gărzii Naţionale de Mediu
Notificare de activitate (art.7, HGR nr. 804/2007); Politică de prevenire a accidentelor majore (art.8, HGR nr.804/2007) – document care garantează un nivel ridicat pentru protecţia mediului si a sănătăţii populaţiei; Raport de securitate (art.10, HGR nr.804/2007) – document complex pe baza căruia se face evaluarea privind managementul urgenţelor pe amplasament; Plan de urgenţă internă (art.12, HGR nr.804/2007) care să cuprindă măsurile ce trebuie aplicate în interiorul amplasamentului; Punere la dispoziţia autorităţilor a informaţiilor necesare întocmirii planurilor de urgenţă externă (art. 12, HGR nr.804/2007). Testarea şi evaluarea planului de urgenţă internă (HGR nr.804/2007 art. 12, alin.(8) şi OMAI nr.647/2005, art. 10); Revizuire plan de urgenţă internă la fiecare 3 ani şi raport de securitate la fiecare 5 ani (art.12 alin. (8), respectiv art.10 alin.(6) din HGR nr. 804/2007); Notificarea autorităţilor în cazul producerii unui accident major (art. 15, HGR nr.804/2007); Notificare modificare în structură, substanţe, cantităţi, organizare (art.7, alin.(3), HGR nr.804/2007); Informare publică cu privire la expunerea la risc, substanţe prezente, măsurile de protecţie şi comportament (art. 14, HGR nr.804/2007).
Identificarea şi inventarierea operatorilor economici care se supun prevederilor HGR nr. 804/2007, art.19; Verificarea rapoartelor de securitate - HGR nr.804/2007, art. 10; Avizarea planurilor de urgenţă internă - OMAI nr.647/2005, art. 7; Elaborarea planurilor de urgenţă externă - HGR nr. 804/2007, art.12, alin. 3, OMAI nr. 647/2005, art. 12 – 18; Organizarea sistemului de inspecţie şi control – HGR nr.804/2007, art.18, OMMGA nr.1299/2005; Avizarea graficelor de testare a planurilor de urgenţă internă - OMAI nr.647/2005 art. 10, alin. (3); Planificările testărilor planurilor de urgenţă externă – HGR nr. 804/2007, art. 12, alin. (8).
HGR nr. 1061 din 10 septembrie 2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României stabileşte procedura de reglementare şi control al transportului deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României. În conformitate cu prevederile art.4, alin. (8), lit.b) din H.G. nr.1061 din 10 septembrie 2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României, formularul pentru aprobarea transportului deşeurilor periculoase, semnat şi ştampilat de către agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, în a cărei rază teritorială se află instalaţia de tratare/valorificare/eliminare, se transmite la inspectoratul pentru situaţii de urgenţă al judeţului în a cărui rază teritorială se află expeditorul, pentru autorizarea rutei de transport a deşeurilor periculoase, de către expeditor. În conformitate cu art. 4, alin. (9), ruta de transport a deşeurilor periculoase se stabileşte de către expeditor şi transportator, avându-se în vedere pe cât posibil ocolirea oraşelor, şi se autorizează de către inspectoratul pentru situaţii de urgenţă al judeţului în a cărui rază teritorială se află expeditorul (generator sau deţinător), înscriindu-se în documentele de însoţire ale transportului deşeurilor periculoase.
Necesarul de personal se asigură, cu prioritate, prin instituţiile de învăţământ dedicate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), precum şi prin instituţiile de învăţământ ale Ministerului Apărării Naţionale (MAN), în specializările aprobate, care pregătesc specialişti pentru nevoile unităţilor subordonate Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, astfel: Facultatea de Pompieri din cadrul Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti – instituţie militară de învăţământ superior care asigură formarea şi perfecţionarea cadrelor cu studii superioare pentru unităţile operative ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, cu durata de 4 ani, în specializarea “Instalaţii pentru construcţii – pompieri”; Şcoala de Subofiţeri de Pompieri şi Protecţie Civilă “Pavel Zăgănescu”-Boldeşti – instituţie militară de învăţământ postliceal care asigură formarea iniţială în calificările „maistru militar auto” şi „subofiţer de pompieri şi protecţie civilă”, cu durata de 2 ani. Subofiţerul de pompieri şi protecţie civilă desfăşoară acţiuni de intervenţie în situaţii de urgenţă şi aplică normele de prevenire şi stingere a incendiilor, utilizează autospecialele de intervenţie, utilizează autospecialele de intervenţie, organizează şi conduce acţiunile de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor, execută misiuni privind descarcerarea şi acordarea primului ajutor medical prespitalicesc. Maistrul militar desfăşoară activităţi tehnice, organizatorice, de conducere a acţiunilor de intervenţie şi de asigurare a mentenanţei mijloacelor tehnice din înzestrare. Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu”, cu durata de 3 ani; Academia Tehnică Militară, cu durata de 4 ani; Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre “Basarab I”, cu durata de 2 ani; Ulterior, în raport cu priorităţile instituţiei şi dinamica înregistrată pe piaţa muncii, efectivele subordonate pot fi completate cu personal specializat şi/sau calificat în diferite domenii de activitate, pe bază de concurs/examen*, care trebuie să îndeplinească condiţiile legale şi criteriile specifice de recrutare, potrivit reglementărilor Ordinului ministrului nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833/11.12.2008. *concursurile se organizează numai pentru ocuparea posturilor vacante finanţate
ofiţerii care au ocupat posturi de conducere în comenzile de unităţi şi de conducere şi execuţie în inspecţiile de prevenire; ofiţerii care au ocupat posturi de execuţie în centrele operaţionale şi în subunităţile de intervenţie; ofiţerii care au ocupat posturi de execuţie în compartimentele de logistică; subofiţerii care au ocupat posturi în inspecţiile de prevenire; subofiţerii care au ocupat posturi în centrele operaţionale şi subunităţile de intervenţie; subofiţerii care au ocupat posturi în centrele operaţionale şi subunităţile de intervenţie.
a îndeplinit o perioadă de minimum 10 ani atribuţii privind apărarea împotriva incendiilor şi căruia i-au încetat raporturile de serviciu, la cerere sau din motive care nu îi sunt imputabile acestuia; brevetul de pompier specialist se eliberează, la cererea solicitanţilor, de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, pe baza verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege şi a interviului susţinut în faţa comisiei de evaluare constituite în acest sens; solicitantul depune la Direcţia Resurse Umane a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă un dosar cuprinzând următoarele documente: cerere scrisă adresată inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, conform modelului prevăzut în anexa nr.1 la OMAI nr.164/2007, publicat în M.Of.nt.167/2007; memoriu de activitate, avizat de comandantul unităţii unde şi-a desfăşurat activitatea; susţinerea unui interviu, pe baza unei tematici şi bibliografii, pe categorii de personal şi drepturi conferite.
În conformitate cu prevederile art.89 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, titlul IV – Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat, pregătirea personalului care acordă prim ajutor calificat vizează exclusiv personalul de intervenţie al structurilor Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Salvamontul, Salvamarul, Jandarmeria montană şi alte instituţii publice similare care acţionează în cadrul misiunilor specifice de salvare şi se desfășoară în centre de formare specializate ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Activitatea de pregătire în prim ajutor calificat, descarcerare şi alte operaţiuni salvare, desfăşurate de instituţia noastră, nu are scop comercial.
Voluntarii SMURD îndeplinesc misiuni în cadrul echipajelor mixte de paramedici din structura unităţilor subordonate IGSU, respectiv a Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă constituite de autorităţile administraţiei publice locale. Pentru a deveni voluntar SMURD puteţi încheia un contract de voluntariat cu unităţile UPU-SMURD din cadrul spitalelor dispuse în municipiile reşedinţă de judeţ, în condiţiile Legii 78/2014 sau puteţi activa în cadrul Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă.
Pentru organizarea unor prezentări sau exerciţii demonstrative cu scopul promovării de produse către IGSU, agentul economic interesat trebuie să transmită în scris sau pe e-mail (la datele de contact disponibile pe site-ul www.igsu.ro) o propunere prin intermediul căreia să fie evidenţiate produsele sau serviciile de interes pentru IGSU, respectiv propunerea locului şi perioadei pentru stabilirea întâlnirii. Dacă produsele sau serviciile prezentate sunt de interes şi au legătură cu activitatea desfăşurată de IGSU, agentul economic va primi o confirmare cu privire la posibilitatea organizării unei astfel de întâlniri, toate detaliile fiind stabilite ulterior, de comun acord, în funcţie de disponibilitatea personalului de specialitate.
Tipurile de servicii pe care unităţile Ministerului Afacerilor Interne le pot angaja sau presta contra cost sunt definite prin: Ordonanţa Guvernului nr. 74/2001 privind abilitarea Ministerului de Interne de a angaja şi presta servicii; Legea nr. 196/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 74/2001; Hotărârea nr. 733 din 11 iulie 2002 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi realizarea de servicii de către unităţile Ministerului de Interne. Lista completă cuprinzând domeniile de activitate în care unităţile Ministerului Afacerilor Interne pot angaja şi presta servicii se regăseşte în Anexa nr. 1 la Legea nr. 196/2002.
Persoanele fizice şi juridice pot oferi bunuri unităţilor subordonate Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă cu titlu de donaţie sau sponsorizare, prin transmiterea unei oferte. Aceasta trebuie să conţină, în mod obligatoriu, denumirea bunurilor în cauză, cantitatea exactă şi valoarea lor. Nu se acceptă donaţii sau sponsorizări de la persoanele fizice sau juridice care, în baza unei motivaţii de ordin personal ori decurgând din natura activităţii economice derulate, după caz, manifestă un interes corect şi evident în raport cu IGSU. Totodată sunt interzise donaţiile şi sponsorizările care creează sau ar putea crea avantaje personale precum şi folosirea, în interes propriu, a donaţiilor sau sponsorizărilor primite de unităţi.
Unităţile subordonate Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă pot primi în folosinţă, cu titlu gratuit, bunuri materiale de la persoane fizice sau juridice, sub formă de comodat, numai dacă respectivele bunuri corespund scopului şi atribuţiilor unităţii beneficiare şi sunt necesare activităţilor din domeniul de competenţă. Iniţierea unei astfel de activităţi se realizează prin transmiterea, la unitatea beneficiară, a unei oferte de comodat care trebuie să conţină în mod obligatoriu denumirea bunurilor materiale în cauză, cantitatea exacta, destinaţia şi valoarea acestora. Nu se pot accepta oferte de comodat simulate, cele făcute prin persoane interpuse, cele care au ca obiect bunuri grevate de sarcini şi cele care creează sau ar putea crea avantaje personale, precum şi folosirea în interes propriu a acestor bunuri.
Anunţurile de vânzare prin licitaţie publică deschisă a bunurilor destinate valorificării se postează periodic pe paginile de internet (website-urile) ale inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă sau ale celorlalte unităţi din subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Condiţiile participării la procedura de vânzare prin licitaţie publică deschisă cu strigare se regăsesc în Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea procedurilor pentru valorificarea bunurilor scoase din funcţiune, precum şi a celor scoase din rezervele proprii, aflate în administrarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 81/23.01.2003 cu modificările şi completările ulterioare.
Adresa poştală: str. Banu Dumitrache, nr. 46, Sector 2, Bucureşti, cod 023765; Coordonate geografice: LATITUDINE N: 44,460538; LONGITUDINE E: 26,117516; Telefon: 0212086150; Fax: 0212420990; E-mail: igsu@mai.gov.ro; Website: www.igsu.ro (formular disponibil în pagina CONTACT - clic aici!); Vizualizare IGSU pe hartă (clic aici!).
Administratorul website-ului www.igsu.ro poate fi contactat la adresa de e-mail webmaster@igsu.ro sau utilizând informaţiile din pagina CONTACT - clic aici!.
Revista Pompierii Români apare lunar, într-un tiraj de 2.500 exemplare, revista Protecţia Civilă apare trimestrial, într-un tiraj de 500 ex.; Buletinul Pompierilor apare semestrial, în ediţii on-line, postate pe paginile web a IGSU şi Biblioteca virtuală a Editurii M.A.I..
Modul de abonare este specificat în pagina web a IGSU, la secţiunea Publicaţii, iar abonaţii sunt cadre din unităţi IGSU, instituţii publice, asociaţii şi organizaţii de profil, servicii voluntare şi private, alţi cititori.
Articolele şi materialele propuse spre publicare se transmit la redacţie şi se publică în funcţie de conţinutul şi tematica acestora, adecvat ariei tematice a fiecărei reviste.
Se realizează ca urmare a derulării procedurilor de achiziţie, conform legislaţiei în vigoare, în sistemul SEAP.
Aceste mijloace sunt publicate pe website-ul IGSU (clic aici!). Aceste mijloace sunt publicate pe website-ul IGSU (clic aici!).
Condiţiile de autorizare sunt publicate în această pagină (clic aici!).
Persoanele autorizate sunt publicate în această pagină (clic aici!).
Aceste tarife sunt publicate pe website-ul IGSU (clic aici!).
Acest tarif este publicat pe website-ul IGSU (clic aici!).
Prin petiţie se înţelege cererea, reclamaţia, sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin poştă electronică, pe care un cetăţean sau o organizaţie legal constituită o poate adresa autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor comerciale de interes judeţean sau local, precum şi regiilor autonome.
Petiţiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare ale petiţionarului nu se iau în considerare şi se clasează.
Petiţiile greşit îndreptate vor fi trimise în termen de 5 zile de la înregistrare autorităţilor sau instituţiilor publice care au ca atribuţii în rezolvarea problemelor sesizate, urmând ca petiţionarul să fie înştiinţat despre aceasta.
Autorităţile şi instituţiile publice sesizate au obligaţia să comunice petiţionarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiţiei, răspunsul, indiferent dacă soluţia este favorabilă sau nefavorabilă.
În situaţia în care aspectele sesizate prin petiţie necesită o cercetare mai amănunţită, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice poate prelungi termenul de 30 de zile de la data înregistrării petiţiei, cu cel mult 15 zile.
Dacă după trimiterea răspunsului se primeşte o nouă petiţie de la acelaşi petiţionar, cu acelaşi conţinut, aceasta se clasează.
În cazul în care un petiţionar adresează aceleiaşi autorităţi sau instituţii publice mai multe petiţii, sesizând aceeaşi problemă, acestea se vor conexa, petentul urmând să primească un singur răspuns care trebuie să facă referire la toate petiţiile primite.